Cristian Mungiu a câștigat pentru a doua oară Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, cu filmul „Fjord”, o producție pentru care semnează și scenariul. Regizorul român își confirmă astfel statutul de unul dintre cei mai importanți cineaști europeni ai ultimelor decenii.
Potrivit AFP, prin noul său film, Cristian Mungiu rămâne un observator atent al fracturilor sociale și al contradicțiilor din societatea contemporană. În „Fjord”, povestea este plasată în Norvegia și pune în oglindă ideea de toleranță cu realitatea unor mecanisme sociale care pot exclude brutal persoanele care nu se conformează normelor impuse.
La primirea premiului, regizorul a spus că filmul său este „un mesaj pentru toleranţă, pentru incluziune, pentru empatie. Sunt cuvinte frumoase pe care le iubim cu toţii, dar trebuie să le punem în practică mai des”.
Inspirat din fapte reale, „Fjord” are și o legătură cu povestea personală a cineastului român. Cristian Mungiu, născut în 1968, la Iași, a crescut în perioada dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, iar experiența acelor ani a influențat constant felul în care privește relația dintre individ și societate.
Regizorul a declarat pentru AFP, în timpul festivalului, că a crescut „sub un regim care ştia mai bine decât noi, cetăţenii, de ce aveam nevoie”. El a adăugat: „Am crezut că asta s-a oprit odată cu căderea comunismului şi astăzi descoperim că se poate întâmpla, chiar şi cu cele mai bune intenţii, în societăţile democratice”.
Cristian Mungiu intră într-un club select al regizorilor cu două Palme d’Or
Prin acest nou succes, Cristian Mungiu devine al zecelea regizor care câștigă de două ori Palme d’Or, alăturându-se unor nume precum Francis Ford Coppola, Ken Loach și Michael Haneke.
Primul său Palme d’Or a venit în 2007, pentru „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, film care prezenta povestea unui avort clandestin în România comunistă. Aproape două decenii mai târziu, regizorul continuă să abordeze teme sensibile și să vorbească despre zonele incomode ale societății.
Cristian Mungiu a explicat pentru AFP că, în opinia sa, filmul trebuie să rămână un spațiu al libertății de exprimare. „Cinematografia trebuie să rămână polemică”, a spus regizorul. „Mi se pare că, în cinematografie, am început să pierdem puţin libertatea de a exprima cu adevărat ceea ce gândim. Există prea multe filme politicoase care îţi confirmă că ideologia zilei este cea corectă, iar asta nu este ceea ce ar trebui să facă cinematografia”.
Temele legate de toleranță, excludere și instinctele colective au apărut și în „R.M.N.”, filmul său din 2022, inspirat de revolta unui sat din Transilvania după angajarea a doi muncitori din Sri Lanka la o brutărie locală.
Înainte de cariera în film, Cristian Mungiu a studiat literatura engleză și americană, apoi regia de film la UNATCBucurești. În perioada studiilor, a lucrat ca asistent de regie la producții străine filmate în România, printre care „Capitaine Conan”, regizat de Bertrand Tavernier, și „Trenul vieții”, de Radu Mihăileanu.
Primul său lungmetraj, „Occident”, a fost remarcat în 2002 la Quinzaine des Réalisateurs, secțiune paralelă a Festivalului de la Cannes. De atunci, festivalul a rămas un reper important în cariera sa, atât ca regizor, cât și ca membru al diferitelor jurii.
În contextul în care cinematografia românească se confruntă cu probleme constante de finanțare și cu un interes redus din partea publicului local, un premiu la Cannes funcționează, potrivit AFP, ca o formă de legitimare și ca un „certificat de calitate”.
Puteţi urmări Știrile UTV şi pe Google News!
