Justiţia britanică a început să analizeze o plângere depusă împotriva lui Sting de către ceilalţi doi membri ai trupei The Police. Andy Summers şi Stewart Copeland susţin că nu au primit partea care li se cuvine din drepturile de autor generate de streaming, estimând pierderile la „peste două milioane de dolari”.

Plângerea a fost depusă la sfârşitul anului 2024 şi este analizată de Înalta Curte din Londra în cadrul unei audieri preliminare. Nu este vorba despre procesul propriu-zis, iar niciun membru al trupei nu este prezent. Reclamanţii invocă un acord vechi de aproape 50 de ani, care prevedea ca fiecare membru să primească 15% din drepturile de autor, în calitate de aranjor, pentru compoziţiile celorlalţi.

Miza conflictului şi problema veniturilor din streaming

Sting, basist şi solist al trio-ului, este şi autorul tuturor hiturilor trupei, de la „Roxanne” la „Message in a Bottle”, motiv pentru care încasează cea mai mare parte a drepturilor de autor. Trupa a lansat cinci albume între 1978 şi 1983, iar acordul iniţial recunoştea contribuţiile esenţiale ale celorlalţi membri, inclusiv arpegiile de chitară ale lui Andy Summers din „Every Breath You Take”.

Acordul dintre cei trei a fost iniţial verbal în 1977, apoi formalizat în 1981 şi reconfirmat în 1997, într-o perioadă în care streamingul nu exista. În 2016, documentul a fost reînnoit pentru a soluţiona litigiile financiare dintre membri, însă fără a menţiona explicit termenul „streaming”.

Conflictul actual vizează încadrarea veniturilor provenite din servicii precum Spotify, Deezer sau Apple Music. În mod tradiţional, aceste venituri sunt împărţite între drepturi mecanice şi drepturi de interpretare, însă doar drepturile mecanice apar în acordul din 2016, fapt considerat de Andy Summers şi Stewart Copeland ca fiind contrar spiritului acordului iniţial.

Reprezentanţii lui Sting, care şi-a vândut catalogul muzical către Universal Music Group în 2022 pentru o sumă estimată la 250 de milioane de dolari, susţin că demersul colegilor săi reprezintă „o încercare nelegitimă” de reinterpretare a acordului şi afirmă că anumite sume plătite ar putea fi considerate „încasări excesive”.