Situația libertății presei la nivel global continuă să se degradeze, iar anul 2026 marchează un nou prag negativ. Potrivit organizației Reporteri fără Frontiere, nivelul libertății presei a ajuns la cel mai scăzut punct din ultimul sfert de secol, într-un context internațional marcat de presiuni politice, economice și juridice tot mai puternice asupra jurnaliștilor.

Datele arată că, pentru prima dată de la lansarea clasamentului în 2002, mai mult de jumătate dintre țările lumii (94)se află într-o situație „dificilă” sau „foarte gravă”. În paralel, procentul populației care trăiește în state unde presa este considerată „liberă” a scăzut dramatic, de la 20% la mai puțin de 1%.

România își păstrează poziția din anul anterior și se află pe locul 49 din 180 de țări, în timp ce Republica Moldovaurcă pe locul 31. La nivel global, țările nordice continuă să domine clasamentul, cu Norvegia pe primul loc, fiind printre puținele state unde presa este considerată cu adevărat liberă.

Presiuni politice și economice tot mai mari asupra jurnaliștilor

Raportul evidențiază o transformare a modului în care sunt exercitate presiunile asupra presei. Dacă în trecut erau mai frecvente cazurile extreme, precum asasinatele sau încarcerările, în prezent presiunile economice, politice și juridice devin principalele instrumente de control.

În Statele Unite, de exemplu, țara a coborât pe locul 64, fiind afectată de atacuri constante asupra mass-media și de reducerea finanțării pentru instituțiile de presă internaționale. Situația este considerată „problematică”.

Scăderi semnificative se înregistrează și în alte regiuni. El Salvador a pierdut peste 100 de poziții în ultimul deceniu, iar Georgia a coborât puternic din cauza intensificării represiunii. În același timp, Niger marchează cea mai mare scădere din 2026, pe fondul instabilității din regiunea Sahel.

La polul opus, clasamentul este dominat de state unde libertatea presei este aproape inexistentă. Eritreea ocupă ultimul loc, alături de Rusia, Iran și China.

Raportul subliniază și utilizarea tot mai frecventă a legilor privind securitatea națională sau a proceselor pentru calomnie și „fake news” ca metode de intimidare a jurnaliștilor. Aceste instrumente sunt folosite nu doar în regimuri autoritare, ci și în democrații, unde spațiul jurnalistic devine tot mai restrâns.

Cu toate acestea, există și inițiative menite să protejeze presa, precum regulamentul european privind libertatea mass-media, care ar urma să consolideze protecția jurnaliștilor în Uniunea Europeană.

Puteţi urmări Știrile UTV şi pe Google News!